Evenimente

26.02.2018

Bogdan Petriceicu HASDEU: autor al primului Chestionar etnologic juridic românesc


Bogdan Petriceicu HASDEU:  autor al primului Chestionar etnologic juridic românesc

26 februarie 2018 – 180 ani de la nașterea scriitorului Bogdan Petriceicu HASDEU

   “ Enciclopedist înnăscut, muncit de idealul unei științe universale, Hasdeu  a  încercat să-și însușească toate disciplinele timpului său, nu numai în istorie, lingvistică și economie politică, ci și feluritele științe pozitive”.
Constantin NEMEȘ
     

  Bogdan Petriceicu HASDEU, una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile – academician, enciclopedist, lingvist, folclorist, publicist, istoric, om politic, - și-a lăsat amprenta și în domeniul dreptului.

     În vara anului 1852 s-a înscris ca student la Universitatea din Harkov, unde, până în 1954 a făcut studii de drept, având ca profesor de drept roman pe Alexandru Mickiewicz, fratele poetului polonez Adam Mickiewicz. La 8 martie 1858 a fost numit judecător la Cahul, dar refuzând să devină o “unealta politică”, este destituit peste puțin timp. A fost unul din fondatorii Societății Ateneul Român , care avea drept scop ideea organizării conferințelor publice „pentru popor” (Iași, 1960).  Printre membrii fondatori au fost personalități marcante ale timpului – Petre Suciu, V.A. Urechia, Ștefan Micle, Mihail Kogălniceanu. În octombrie 1866 B.P. Hasdeu și-a început cursul public Istoria dreptului constituțional al romanilor .
     Dezvoltarea relațiilor juridice în societate au fost descrise de B.P. Hasdeu în vastul studiu istoric Vladislav Basarab. Viața politica, socială, militară, religioasă, juridică, economică si literară a românilor din Muntenia intre anii 1350 si 1380 , care a fost publicat în septembrie 1871 in Columna lui Traian .
    B.P. Hasdeu este autorul celui dintâi Chestionar etnologic Obiceiele juridice ale poporului român , elaborat în 1877 și publicat în „edițiune oficială” la București, în 1779, la cererea ministrului instrucțiunii publice G. Chițu, „spre a da o mai mare dezvoltare posibilă studiului originilor și instituțiunilor noastre naționale antice”, în vederea adunării acelui „imens și neprețuit tezaur de cunoștințe și date arheologice, juridice, linguistice și mitologice”.
      Chestionarul e precedat de o Introducere , în care autorul prezintă succint inițiativele europene în domeniu, începând cu Deutsche Rechtsalterthümer  a lui Jakob Grimm (Göttingen 1854), care a accentuat importanța studierii practicilor cutumiare populare cu caracter juridic și a dat un îndemn selectării credințelor și datinelor sătenilor, care, după tradițiile rămase de la moși-strămoși,  reglează ei între ei relațiile: conflictele, învoielile, căsătoria etc., fără ca să alerge la textul, câteodată diametral opus, al legii scrise.
   Al doilea model al demersului hasdeean e ste  ilustrat de ragusanul V. Bogisich, autorul unui remarcabil studiu asupra Obiceielor juridice la slavi  (1866) și a unui Chestionar (1865), menit să selecteze date importan te, care existau numai verbal în ascunsul vieții poporane.

2      O a treia sursă a fost inițiativa Societății Geografice Imperiale din Sankt Petersburg în prezența savanților ruși Efimenko și Matvieev, care au elaborat un Program pentru selectarea obiceiurilor juridice populare .
     Afară de aceste modele Hasdeu s-a inspirat în formularea problematicii de date de etnografie juridică din monografiile rurale ale lui Ion Ionescu de la Brad, de Pravilele  și Legiuirile  vechi, din „hrisoave și zapise” juridice, prin care, se poate reconstitui vechiul „obicei al pământului”, surse, în majoritate, de extracție orală.
       Chestionarul conține 400 de întrebări divizate în trei rubrici: Satul (întrebările 1–147), Casa (148–310) și Lucrurile (311–400).
      “În interval de un an – mărturisea Hasdeu – mi-au sosit teancuri de răspunsuri de pe la preoți și mai ales de la învățători sătești: câteva adevărat prețioase, unele foarte bune, multe bunicele, aproape nici unul din care să nu se tragă o brumă de folos. De la primele pagini ale Chestionarului – oriunde indic în paranteză numele corespondentului și localitatea – se vede modul în care m-am putut servi de acele răspunsuri. În cazuri dubioase sau puțin lămurite, trimiteam o cartă poștală cu întrebări suplimentare, și mi se răspundea prin scrisori, așa că s-au mai grămădit un nou teanc de epistole primite, lângă cari unii mi-au împărtășit plante și chiar minerale, împreună cu „nomenclatura” (Hasdeu 1884: XVIII).
   B.P. Hasdeu a inițiat metoda chestionarului indirect, reușind să colecteze, prin răspunsurile la ancheta privind „obiceiele juridice” un prețios fond de informații, utilizabil și în studiul istoriei și al limbii. Raspunsurile venite din Botosani, Buzau, Dâmbovita, Dolj, Falciu, Gorj, Mehedinti, Muscel, Prahova, Putna, Râmnicu Sarat, Roman, Tecuci, Tutova, Ilfov, Romanati si Vlasca au fost adunate în 3 manuscrise, care au inclus un bogat material etnografic și se păstrează în colecția Bibliotecii Academiei Române, nefiind nici astăzi valorificate integral.
    Chestionarul era considerat de B.P. Hasdeu ca un demers „roditor” pentru „istoria, filologia, psihologia poporană și chiar legislațiunea românului”.
     Un exemplar original al Chestionarului se păstrează în colecția Bibliotecii Naționale a Moldovei.
        Bibliografie:
  BÎRLEA, Ovidiu. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P Hasdeu . București: Minerva, 1974.
  HASDEU, Bogdan Petriceicu. Obiceiele juridice ale poporului român. Programa.  București, 1878.
 HASDEU, Bogdan Petriceicu. Obiceiele juridice ale poporului român . Ed. oficială. București: Tipografia Societății Academice Române, 1878. 61 p.
  BRANDA, Alina. B.P. Hasdeu și metoda anchetelor etnologice indirecte. Philologica Jassyensia . 2013, an IX, 2 (18), 25–33. ISSN  1841-5377.

 


Bibliotec@Ta
Înregistare on-line Solicitare înstruire Solicitare achiziţie BPD Ajutor